Apa Aer Foc

    E tarziu si imi pare rau ca trebuie sa iti spun cateva cuvinte dupa ce cartile au fost deja aruncate. 

    Nu o sa citesti in veci ceva mai profund dar cand ai sa dai de el intamplator ai sa sti ce inseamna. 

    Nu vreau sa continui fara sa arunc apa peste carbunii aproape stinsi. 

    Era un joc prea periculos, nu avea sens, sau poate ti-a fost frica? 

    Tu filozof eu aeriana, fara negatii. Tu clasic eu moderna, gandeste.te bine. Pentru mine era ceva nou iar tu expert, eu am cazut in plasa , tie nu ti-a pasat, eu am pus botul si tu ai plecat. 

    Stiai elemente stricte si trebuiau indeplinite asa cum vroiai tu, eu eram mult prea puternica pentru reperele tale exacte, si oscilam pe linia ta de plutire cum vroiam eu, te atrageam intr.un fel rebel si nu ai fi crezut vreodata ca ai putea sa ... Prea periculos, jocul era deja greu si nu il mai puteam controla nici tu, nici eu.     

    Te-am iubit. E greu de recunoscut si prea dureros , nu pentru cum arati sau ce erai, te-am iubit pentru ce puteam deveni langa tine. Un pericol. 

    Acum jocul e de partea amandurora si isi are un sens exact. O sa fi un esec perfect toata viata mea si nu o sa imi mai amintesc de tine cate zile voi avea. O sa te ratacesc pana la ultimele amintiri si pana la ultimele adieri de vant ale unui nopti de vara. Nu o sa mai gasesc loc pentru tine, nici in dorinta sau placere, nu sa devi un pericol. 

    Mi-ar placea sa recunosti macar o parte din ceva, dar geniul tau vede ce vrea.